Catalin Vasile

Mai oameni, la postul de mai jos am primit urmatorul comentariu:

————————————————————————————

criticu’ | nuconteaza@lalala.pom | catalinvasile.ro | IP: 89.42.136.13

Draga Catalinule sunt un bloger ca si tine si vreau sa remarc ca desi continutul paginilor tale este relativ ok… atat aspectul general al blogului (layout-ul/ tema) cat si lipsa de poze, link-uri, filme… fac acest blog sa fie unul anost si pe alocuri fad.

Recomandarea mea este fie sa renunti la acest gen de activitate, fie sa aduci blogul in anul 2010 pentru ca baba sau nu ceva-ceva adevar se simte.

Un ultim aspect… am vazut ca ai un link care duce la un profil deschis pe un site gen hi5, neogen… renunta la abordarea asta… nu asa iti gasesti nevasta. In final fa ceva… o schimbare… Revin pe blog in 17 zile. Mai vorbim!

————————————————————————————

Buuun… M-am hotarat ca trebuie sa il comentam impreuna .

Ce mi-a placut:

- Ca e un comment. Ca exista pur si simplu. Blog-urile nu sunt canale unidirectionale de comunicare, dar rata de raspunsuri primite este foarte mica comparativ cu numarul de cititori. Asadar, orice comentariu primit este apreciat de orice blogger.

- Ca imi trage un semnal de alarma ca unora nu le place blogul meu (nu ca ar trebui sa placa tuturor…)

- Ca imi aduce aminte ca forma are mare valoare. Si ca uneori continutul nu are impactul scontat daca nu are si forma potrivita.

Ce nu mi-a placut:

- Urasc parerile/sfaturile date din umbra anonimatului. Daca spui ca esti blogger probabil ca aplici sfaturile pe care mi le-ai dat mai sus si tare bine mi-ar fi prins un exemplu. Poate ma inspira. De asemenea, de cine esti depinde daca aleg sa te ascult sau nu. Daca esti Chinezu ai sanse mai mari decat altii sa te ascult pentru ca te respect.

- Totusi imi mentin parerea, cel putin in cazul blog-urilor, ca imaginea este mult mai putin importanta decat continutul

- Compararea LinkedIn (un tool foarte serios si exclusiv de business) cu Hi5 mi se pare nepotrivita sau opinia unui neinformat. Dar cei neinformati ar trebui sa se abtina de la a emite judecati, nu? :P 

- Nu inteleg de unde mentiunea ca pe retele de socializare nu iti gasesti nevasta. Am mentionat eu pe undeva sau stii din alte surse ca sunt in cautarea uneia? Daca da, tin sa te anunt ca te-au dezinformat. Pe de alta parte, nu prea cred ca te poti considera un membru al anului 2010 daca excluzi posibilitatea asta. Eu stiu oameni care sunt casatoriti si s-au cunoscut pe MIRC acum ceva vreme. Deci se poate.

- Apropos de forma - eu stiam ca bloger se scrie blogger, virgulele sunt esentiale si trebuie folosite iar Catalinule se scrie Cataline

Astea au fost parerile mele.

Daca ati ajuns sa cititi astea si aveti de gand si sa mai reveniti pe aici, nu trebuie sa plecati fara sa imi lasati impreia voastra!!! Pentru ca mi-am propus pentru anul asta ceva schimbari dar nu vreau sa le fac fara sa stiu cat mai multe impresii (de preferinta ne-anonime).

Abia astept sa citesc comentariile voastre.

Asta e cam tot ce am facut ieri. Pentru ca in Romania, daca vrei sa faci ceva mai mult de 500 de kilometrii, atat iti ia - 1 zi.

Dupa ce m-am dotat cu rovigneta noua, cafea, suc si chestii de rontait, mi-am instalat toate device-urile necesare in masina si m-am pus voiniceste la drum.

Pe A1 am vazut o coloana de Dacia Duster care erau in teste. Urat rau fata de concept. Dar de fapt nu cred ca este o masina chiar urata. Doar ca mi-au creat mie asteptari prea mari cu conceptul ala futurist. Dar totusi, de ce sa iti iei un Sandero ceva mai mare cu motorizari de Megane? Ca sa zici ca ai jeep?

Pe Dealul Negru am vazut gropi. Multe multe gropi. Si unde nu erau gropi erau mici cratere. Un peisaj cu adevarat selenar.

Pe A3 am vazut … A3!!! Pai da!!! Exista! Cand putini dintre noi mai credeau ca vor mai vedea autostrazi in Romania, eu am nimerit din greseala pe A3. Nici mie nu imi venea sa cred ca sunt pe autostrada. Mai ales cu GPSul care inebunise crezand ca am luat-o pe camp. Autostrada incepe la km 11 si se termina brusc la 54 parca. Cred ca au mers pe ideea ca toate lucrurile frumoase tin putin. Va rog eu, sa le explice cineva ca autostrazile sunt cu atat mai frumoase cu cat sunt mai lungi. Si sa ii mai rugati sa le termine inainte de a se inventa teleportarea ca atunci nu o sa mai avem nevoie de autostrazi. Please! Pretty please! With sugar on top!

Si ca sa nu ziceti ca am visat:

Ops! A inceput deja?! Pai eu abia acum  mi-am terminat lista de obiective pentru anul asta!

Eee… nu e dracul chiar atat de negru. Am intarziat un pic dar este o lista foarte detaliata, cu obiective SMART pe multe arii, atat profesionale cat si personale si pe masura ce am creat-o am stabilit si planuri de actiuni si chiar am apucat sa si fac unele dintre actiuni. Deci nu va mai bucurati ca de fapt nu sunt deloc in urma cu ce am de facut anul asta

Din punctul meu de vedere, se anunta un an greu dar frumos. De la computerul vostru cum se vede?

Daca aveti 5 minute la dispozitie si chef de umor british, mai jos gasiti o mostra de Eddie Izzard. Omul este foarte, foarte tare.

AuAuAu! Panica in tunel! Mai am mai putin de 1 luna din Twenties.

Sa fac oare bilanturi? Sa ma gandesc la ce as fi putut sa fac si nu am facut? Sa ma gandesc la ce am reusit sa fac? Sa fac planuri pentru urmatoare decada? Ce se va schimba? Se va schimba ceva sau e doar o cifra? Exista viata si dupa 30 de ani, nu?

Toate sunt retorice.

Concreta este urmatoarea:

Ce ar mai trebui sa fac in putinele zile in care mai am doar 2x de a ani?

De obicei imi incep ziua brusc, aproape alergand prin casa. Imi dau seama ca in dus, in fata oglinzii sau in fata aragazului, mintea mea este la ce am de facut in ziua respective si le tot intoarce, prioritizeaza, planifica sau doar se bucura sau isi face griji despre anumite task-uri. Si in scurt timp, cu to-do-ul gata, ma reped in masina. Timp de 30 de minute ma las claxonat de toti nervosii din Bucuresti si ajung la birou unde incep sa prestez ceea ce am pe listutza din cap. 

Cam asa arata cele mai multe dimineti

Exista din cand in cand si dimineti altfel. Atunci cand reusesc sa ma trezesc suficient de devreme sa ajung la sala inainte de birou. Sau cele cand mai reusesc sa conving si pe altii sa se trezeasca suficient de devreme sa bem o cafea 1 ora inainte de birou. Vai… ce bine imi merge in zilele respective. Si la sala si la cafea ajung cu lista de to-do deja facuta dar acolo reusesc sa o las la o parte pentru 1 ora. Si uite asa, cu minte limpede, mult mai relaxat si cu un zambet pe fata imi incep o zi care de fiecare data s-a dovedit mai buna decat restul. Ar trebui sa incercati

Voi ce cafenele stiti care sa se deschida la 8 sau mai devreme?

Diseara va fi luna plina si se spune ca toate dorintele pe care vi le puneti se vor implini. Va rog sa nu exagerati

 Sa aveti un an mai bun decat toti ceilalti!

In week-end-ul asta am incercat prima reteta de pe site-ul lui Adi Hadean. Un site foarte apetisant. Daca nu ati mancat va recomand sa nu il accesati chiar acum deoarece contine multe poze care ataca in mod direct papilele gustative. Iar acum pot sa garantez ca retetele sunt la fel de gustoase precum par.Multe retete sunt foarte usoare si sunt insotite de fotografii din tot procesul tehnologic, asa ca il recomand cu incredere chiar si celor care inca nu gasesc cu usurinta butoanele aragazului. Pofta mare!

In Satu-Mare majoritatea taximetristilor poarta cravata si au masini frumoase si ingrijite. E semn de respect pentru client dar si pentru ei. Si mai stiu si oameni despre care sunt sigur ca orice job ar avea il vor face bine si cu demnitate.

Hmm….  Am inceput post-ul asta avand in minte un alt final. Dar dupa ce am scris fraza de mai sus, mi-au venit in minte cateva imagini de oameni pe care ii cunosc, care au pozitii importante dar care nu se sinchisesc nici macar sa se rada sau sa isi ia un tricou calcat cand merg la munca. Dar isi fac treaba bine.

In  mintea mea,  un minim de atentie la imagine denota respect pentru sine si pentru ceilalti.

Sunt eu superficial? De fapt imaginea nu conteaza sau nu ar trebui sa conteze?

Ma doare sa vad ca nu mai avem scapare. Au vazut ca suntem disperati si se folosesc de asta. Au invatat la ce am mai putea reactiona si au pus tot ei mana si pe instrumentele astea.

Despre ce vorbesc:

De mult timp generatia tanara se zbate in situatia in care nu se regaseste in clasa politica actuala. Si pe masura ce timpul trece aceasta categorie de frustrati devine mai numeroasa, clasa politica tot mai uniformizata in meschinaria ei si frustrarile noastre tot mai mari. Pe masura ce aceste frustrari cresc, au inceput sa apara mici semne de revolta: bloggeri care sa scrie, tineri intelectuali care sa isi exprime mai vehement punctele de vedere, oameni publici care sa lanseze manifeste, etc. Si speranta mea ca toate aceste mici forte si actiuni se vor coagula la un moment dat intr-o miscare care sa reprezinte o alternativa a tot crescut. Numai ca singurul mediu care ar permite aceasta coagulare este internetul.

Si ei au vazut aceste semne. Si stiau si ca internetul este mediul propice. Si au vazut cam la ce gen de mesaje reactionam. Si iata ce a aparut in ultima perioada pe net:

www.spunesitu.ro
miscareaderezistenta.jurnalul.ro
www.realitatea.net/respect

Toate miscari cu un mesaj la care multi dintre tinerii frustrati printre care ma numar ar reactiona. Numai ca toate cele de mai sus sunt inregimentate politic. Si nu fac decat sa atraga o parte dintre noi care sunt prea disperati ca sa mai vada asta sau sa polueze mediul electronic suficient de tare astfel incat in momentul in care ar fi aparut o miscare pe bune, bazata pe convingerile noastre, sa nu mai fie observata. Sau te fac sa te intrebi de acum incolo la orice actiune pe care o vezi pe net daca e pe bune, e marketing sau e o actiune a unui partid.

Nici sa ne revoltam impotriva lor nu mai avem loc de ei!

… e o lectie de viata pe care am invatat-o de mult timp. O adaug si pe cea care spune ca e bine sa iti tii promisiunile. Si ajung la concluzia ca trebuie sa schimb din nou formatul acestui blog. Am promis un blog de weekend si desi am multe lucruri interesante de povestit nu am timpul sau rabdarea sa le povestesc. Deci nu functioneaza. Deci trebuie schimbat.

Renunt la “blogger de week-end” dar nici nu vreau sa ma intorc la “blogul unui non-blogger”. 

“Cate un gand, din cand in cand” ar fi mai potrivit pentru cum va arata acest blog in urmatoarea perioada.

Pentru ca si retetele excelente pot suferi imbunatatiri, week-end-ul asta a fost un upgrade al week-end-ului 15 - 16 August. In plus au fost o Vama ceva mai libera (dar nu pustie), o gasca mult mai mare si cu mare chef de distractie, mancat pe la toate terasele bune de prin Vama si… suspans… prima scufundare in Vama! Relieful marii in Vama mi s-a parut mult mai interesant decat in Eforie si am avut ocazia sa admir niste meduze uriase si foarte frumoase.

Referitor la gasca, au fost minunati cei 2 parinti “fugiti” de copil care s-au distrat la maxim si au fost de o energie debordanta. Ceea ce le-a si adus o serie de porecle noi (Mickey Mouse si Bugs Bunny ). Sper insa ca isi vor aduce aminte de acest week-end si cand Thomas va face 14 ani si va fugii el de parinti in Vama sa se distreze .

WOW! Asta a fost THE WEEK-END!

Se ia Vama Veche, se adauga o vreme buna, mai multe variante de mare (linistita si transparenta intr-o zi si cu valuri mari in alta), o partenera “atat de super”,  o gasca faina, multe feluri de mancare pe baza de peste proaspat si fructe de mare, cateva sticle de vin alb-rece-sec, mai multe bucati de muzica buna si iese reteta perfecta pentru un week-end.

Ar fi trebuit sa fie un weekend de scuba. Dar n-a iesit pentru ca sambata am reusit sa ne strangem tarziu prin Constanta iar duminica a fost vremea urata si marea tulbure.

Sambata seara a inceput cu o cina lunga si in formatie extinsa la Dolce Vita - o terasa foarte frumoasa din Constanta la care cred ca nu am mai fost de cand m-am mutat in Bucuresti. Si a continuat cu un super tequila party la Cucaracha in Mamaia. A cantat Mandinga. Nu stiam ca muzica lor merge asa bine cu tequila.

A fost un weekend ciclic. Adica a inceput si s-a sfarsit cu acelasi grup foarte interesant de fete:
- o programatoare foarte buna dar primul programator pe care il cunosc care nu citeste SF, nu este fan Lord of the Rings si nu a vazut toate desenele animate de la Pixar.
- o femeie foarte frumoasa (o roscata cu ochii verzi, inalta, subtire si eleganta) care a facut modeling cand era prin liceu
- o tipa care a studiat pianul, a facut balet si care mai si deseneaza
- o domnisoara preocupata de dezvoltarea personala si care si-ar dori sa devina trainer si sa aiba mai multe activitati de responsabilitate sociala
- si in final, cea care lucreaza ca si manager de proiect intr-o companie de asigurari.

Foarte interesant grup, nu?

Vineri seara - corporate party in Brown Sugar . Un club cochet in Primaverii, destul de micut. Dar cand te gandesti ca a fost casa cuiva la un moment dat ti se pare brusc foarte mare. Detalii despre ce s-a intamplat la party inca mai aflu

Sambata si Duminica primele scufundari din cursul de scuba. Facem primul nivel de atestare de la NAUI. Din pacate in Marea Neagra nu este mare lucru de vazut comparativ cu alte locatii. Insa universul subacvatic este impresionant chiar si in acest conditii. In plus, mi se pare o super locatie pentru training. Daca reusesti sa te descurci in conditiile de vizibilitate redusa din Marea Neagra vei fi un semizeu al scufundarilor in alte mari :). Este ca si cum ai face scoala de soferi pe Dacia 1300. Sigur te vei descurca pe orice alta masina. Scufundarile le facem la centrul Scuba Diver din Eforie Sud.

Duminica seara am batut recordul de viteza pe drumuri publice din .ro (fara autostrazi) din Constanta pana in Busteni. Si au urmat 2 zile de training foarte interesante + 2 seri de MIMA (iubesc acest joc) si povesti pana tarziu in noapte.